Din bogatia de alimente existente in lume, majoritatea contin cel putin cateva substante nutritive necesare organismului. Desigur, nu le-am inclus pe toate in aceasta lista.
Dexemplu, rodiile sunt foarte hranitoare. Au un gust bun si sunt bogate in vitamine, fitonutrienti si flavonoide, dar sunt destul de scumpe si din ce in ce mai greu de gasit. Totodata, acest top contine si produse pe care cu greu le mai putem ingurgita fara a ne bucura de toate „darurile” productiei industriale – modificari genetice, iradiere si adaosuri chimice, folosite din plin de producatorii din Turcia, Olanda, Spania sau Israel.

Asadar, selectia de mai jos tine cont de doua criterii: bogatia de nutrienti (antioxidanti, fibre alimentare, enzime, acizi grasi esentiali Omega 3-6-9) si accesibilitatea.

Tabelul Sanatatii

Legume
* Rosii
* Sparanghel
* Avocado
* Sfecla
* Ardei gras
* Broccoli
* Varza de Bruxelles
* Varza
* Morcovi
* Conopida
* Telina
* Castraveti
* Vinete
* Usturoi
* Fasole verde
* Mazare verde
* Praz
* Ciuperci, Shiitake
* Mustar verde
* Masline
* Ceapa
* Cartofi
* Salata verde
* Spanac
* Napi
Fructe
* Mere
* Caise
* Banane
* Struguri
* Afine
* Pepene verde si galben
* Coacaze
* Smochine
* Grapefruit
* Struguri
* Kiwi
* Lamai / Lime
* Portocale
* Papaya
* Pere
* Ananas
* Prune
* Stafide
* Zmeura
* Mure
* Capsuni
* Dude
Fructe de mare
* Cod
* Halibut
* Somon
* Sardine
* Scoici
* Creveti
* Ton
Oua si lactate degresate
* Iaurt natural
* Oua, in special cele de prepelita
* Lapte de capra
* Lapte de vaca (1,5%-2% grasime)
Leguminoase
* Toate tipurile de fasole
* Mazare uscata si verde
* Naut
* Linte
* Soia
* Tofu
Carne
* Carne de vita (cat mai slaba)
* Ficat de vitel
* Pui
* Miel
* Curcan
* Carne de vanat, in special caprioara si iepure
Alune & Seminte
* Nuci
* Migdale
* Acaju
* Seminte de in
* Uleiul de masline, extra virgin
* Alune de padure
* Seminte de bostan
* Seminte de susan
* Seminte de floarea soarelui
Cereale
* Orz
* Orez brun
* Hrisca
* Porumb
* Ovaz
* Secara
* Grau integral
Condimente si ierburi
* Piper negru
* Coriandru
* Scortisoara
* Cuisoare
* Seminte de chimen
* Marar
* Ghimbir
* Seminte de mustar
* Oregano
* Patrunjel
* Menta
* Rozmarin
* Salvie
* Cimbru
* Turmeric
Indulcitori naturali
* Zahar brun
* Miere
* Sirop de artar

Bauturi
* Apa cat mai puternic alcanizata (PH > 7,5)
* Ceaiuri, in special cel verde

autor: Toni Bunaiasu

Tagged with:
 

Omul a devenit un animal modern. Din pacate, prea modern pentru sanatatea lui.
Traditia si popularitatea sunt modurile cele mai nefericite pentru a determina o dieta adecvata. Schimbarile recente din mediul nostru inconjurator nu ne modifica adaptarile biologice, structura interna, sau nevoile naturale, pentru a instaura o stare optima de bine. Mediul nostru puternic industrializat initiaza mai mult adaptari sau ajustari sociale, decat schimbari fizice sau anatomice. Traind conform adaptarilor noastre naturale, putem de fapt sa facem fata stresului vietii moderne, mult mai bine decat daca nu ne respectam nevoile biologice. Determinarea dietei noastre naturale nu este o chestiune de credinta: bazele dietei sunt date stiintifice referitoare la caracteristicile ei biologice, biochimice, anatomice si fiziologice.

Intestinul carnivorelor este scurt si fara striatii pentru a descompune rapid hrana si a o scoate rapid din sistem, inainte ca delicioasa carne sa putrezeasca. Tractul digestiv uman este de aproape 4 ori mai lung decat cel al carnivorelor. De aceea, intestinul lung al omului nu poate procesa rapid hrana saraca in fibre. In consecinta, hrana animala reduce capacitatea musculaturii intestinului de a efectua miscari rapide de contractie si relaxare, astfel incat apare aproape inevitabil putrefactia, care se manifesta prin flatulenta si scaune urat mirositoare.

Nutritia Stiintifica versus Nutritia Comerciala
Prima intrebare care se pune pentru crearea unei abordari mai degraba stiintifice decat economice, fata de nutritia umana, este: care este natura biologica a organismului uman?

Reclamele “ne invata” ca produsele lactate si carnea sunt esentiale pentru starea de bine. Acesta este rezultatul miliardelor de dolari cheltuiti pentru influentarea opiniei publice, a planului public de invatamant. Marile industrii sunt conduse de aspectele financiare, nu de stiinta. Lobiul lor puternic exercita o imensa putere economica. Societatea Americana Nutritiei Clinice care publica Jurnalul American al Nutritiei Clinice este sponsorizata de cel mai mare producator de bauturi pe baza de cola si de nenumarate companii farmaceutice.

Cei mai multi nutritionisti de astazi sunt subordonati conceptelor celor patru grupe alimentare de baza si piramidei alimentare, asa cum au fost perpetuate de marea industrie din SUA. Conform acestora, oamenii nu au o dieta fixa, ca a altor animale. Mai degraba, suntem creaturi omnivore, care se hranesc cu numeroase mancaruri gatite la aproape fiecare masa, pentru a ne satisface cerintele nutritionale. Toate cele 80 de milioane de specii de pe Pamant se hranesc cu alimente negatite. Doar oamenii le gatesc. Gatirea implica focul. Focul arde si distruge tesuturile vii, inclusiv nutrientii, transformindu-i in substante toxice.
Desi ultimul studiu al hranei elaborat de USDA (Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite) nu mai pune accentul pe carne, pui si alimentele bogate in grasimi, publicarea lui a fost amanata timp de 5 ani, timp in care au fost negociate pozitii mai puternice pentru aceste produse.

Material extras si adaptat din lucrarea “ADAPTARI BIOLOGICE” de Art Baker, Editura For You

Tagged with:
 

Acelasi desfrau culinar se dezlantuie deopotriva in Seattle si in Toulouse. Aceleasi grasimi nesaturate abunda in farfuriile gurmanzilor din Philadelphia si din Paris. Unele voci sustin chiar ca francezii se ospateaza cu grasimi saturate chiar de trei ori mai mult decat americanii. Cu toate astea, francezii sunt mai sanatosi, mai supli si traiesc mai mult. Doar 8% dintre francezi sunt obezi, fata de 50% in cazul americanilor, iar mortalitatea prin boli cardiace in Franta este o treime din cea inregistrata in SUA.

produse organiceIntre orgia culinara americana si rafinamentul aproape erotic al bucatariei franceze este o diferenta la fel de brutala ca cea dintre „Big Mama” si Catherine Deneuve. Stilul de a manca al fiecaruia tine de cultura proprie, iar cultura, precum dragostea, trece prin stomac.
Cand vine vorba de mancare si de sanatate, francezii stiu ca mai putin inseamna mai mult. O spun si americanii: „less is more”. Francezii o si fac. Dezmatul grasimilor din farfuria francezilor este acompaniat mereu de o viata activa si de o vasta cultura gastronomica in care domneste de secole un elixir plin de antioxidanti si compusi polifenolici, foarte benefici pentru inima si sistemul circulator: vinul rosu.

A lua masa este un ritual de desfatare a trupului, niciodata un proces a carui finalitate este plenitudinea gastrica. Mintea renunta la grijile zilnice pentru a face loc rasfatului. In vreme ce francezii se bucura de mancare, ceilalti ingurgiteaza navalnic. Cand unii servesc tihnit boeuf bourguignon stropit cu Bordeaux sau paté de fois gras si cateva pahare de vin, ceilalti se lupta sa-si umple senzatia de foame cu preparate ultra-procesate si un pahar de cola. Asta nu inseamna ca americanii sunt total lipsiti de eleganta. Numai ca ei nu reusesc sa o duca pana la capat. Poate de aceea isi ureaza mai adesea, precum francezul, „bon appetit” decat „enjoy your meal”, iar apoi devoreaza in delir, culmea, o portie dubla de french fries si un hot dog de talie mare.

Francezii cultiva o relatie sanatoasa si plina de bucurie cu alimentele pe care le consuma. Le savureaza pe indelete si cu pasiune. Nu sar peste micul dejun si mesteca foarte bine fiecare imbucatura. Inainte sa intre in valtoarea grasimilor, francezii incep cel mai adesea cu un preludiu proaspat, preparat dintr-o salata dreasa cu ulei de masline. Cauta placerea in calitate, la fel cum, dupa un pranz copios, isi cauta cel mai adesea bicicleta, preferand sa ignore fotoliul si berea. Iar dupa o cina cuminte uita sa aprinda televizorul pentru ca sunt gata de o portie copioasa de sex.

Noi, ceilalti, romani si nu numai, trecuti de 25 de ani, cu barbati mai degraba burtosi si femei jenate pe buna dreptate sa mai poarte mini jupe, infulecam pe nesimtite modelul american. De aceea, poate, indemnul asa-zisului paradox francez este mai usor de digerat pe limba lui Oprah Winfrey: Enjoy small quality, don’t eat big shit!
Sa mancati bine! Putin si bine.

autor: Toni Bunaiasu

Tagged with:
 
SEO Bloguri, Bloggeri si Cititori