Când rostesc cuvântul „vitamină”, cei mai mulţi dintre noi se gândesc imediat la pilule şi de aici ia naştere, în mod automat, confuzia cu drogurile şi medicamentele. Or, în ciuda faptului că vitaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât şi pe cel al drogurilor, ele nu sunt nici una, nici alta. In termeni cât se poate de simpli, vitaminele sunt substanţe organice necesare vieţii. Ele îndeplinesc un rol esenţial în funcţionarea normală a organismului omenesc şi, cu câteva excepţii, nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului intern.
Vitamine din fructe si legumeAbsolut necesare pentru creşterea, menţinerea vitalităţii şi bunăstarea generală a organismului nostru, vitaminele se găsesc în cantităţi foarte mici în toate alimentele de provenienţă naturală. De acolo trebuie să le obţinem noi. Sau din raţiile suplimentare. Un amănunt foarte important de reţinut este acela că suplimentele la care ne referim — disponibile sub formă de tablete, capsule, picături, prafuri şi uneori chiar injectabile — sunt doar substanţe naturale extrase din plante şi animale, dacă nu sunt sintetice. Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor vitaminelor esenţiale.

Cum actioneaza ele?
Dacă am compara organismul omenesc cu un motor cu combustie internă şi am considera vitaminele ca fiind bujiile acestuia, atunci ne-am putea face o idee despre felul în care acţionează aceste uimitoare substanţe nutritive. Vitaminele reglează metabolismul intern prin intermediul sistemelor enzimatice. O singură deficienţă vitaminică poate deregla întregul organism. Vitaminele sunt componente ale sistemelor enzimatice care, acţionând asemenea unor bujii, stimulează şi reglează metabolismul asigurând funcţionarea întregului ansamblu la cei mai înalţi parametri.

Comparativ cu celelalte substanţe nutritive — proteine, grăsimi şi carbohidraţi — necesarul de vitamine (chiar şi în cazul regimurilor bazate pe megadoze) este minuscul. Dar lipsa unei singure vitamine poate pune în pericol întreg organismul.

Este necesar sa luati suplimente vitaminice?
„Oricine a consumat zahăr, produse din făină albă sau alimente conservate, suferă acum de o anumită deficienţă…” Din moment ce toate materiile organice conţin una sau mai multe vitamine, în cantităţi mai mari sau mai mici, atunci ne-am putea gândi că, mâncând „raţional” şi echilibrat, vom reuşi să ne asigurăm toate vitaminele de care corpul nostru are nevoie. Şi s-ar putea să avem dreptate. Problema însă este aceea că foarte puţini dintre noi sunt capabili să stabilească şi să respecte o asemenea dietă „de vis”. In conformitate cu opinia doctorului Daniel T. Quigley, autorul cărţii „Manual de malnutriţie naţională“, „oricine a consumat zahăr, produse din făină albă, sau alimente conservate, suferă acum de o anumită carenţă a cărei întindere şi gravitate depinde de procentul acestor alimente în hrana zilnică”.
Din cauza faptului că majoritatea restaurantelor obişnuiesc să reîncălzească mâncarea sau să o menţină caldă păstrând-o în cuptor, dacă luaţi deseori masa în oraş, riscaţi să aveţi o carenţă de vitamina A, B şi C (iar dacă sunteţi femeie între 13 şi 40 de ani, acest mod de a vă uşura munca în gospodărie vă poate cauza pierderi masive de calciu şi fier).

Majoritatea alimentelor pe care le mâncăm îşi pierd o bună parte din valoarea lor nutritiva în cursul preparării. Luaţi drept exemplu pâinea şi cerealele. Practic, toate produsele de acest gen ce se găsesc astăzi pe piaţă au un conţinut ridicat de carbohidraţi şi atâta tot. „Dar sunt îmbogăţite!” — veţi spune dumneavoastră, fiindcă aşa scrie pe eticheta lor: îmbogăţite. Această îmbogăţire nu presupune altceva decât compensarea elementelor nutritive care existau iniţial în alimentele respective, însă care s-au pierdut în procesul de pregătire prin temperatură, depozitare şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte, produsele respective sunt îmbogăţite ca să ajungă la nivelul iniţial al elementelor nutritive. Din nefericire, standardele de îmbogăţire lasă mult de dorit. Spre exemplu, cei douăzeci şi doi de nutrienţi naturali ce ar trebui să se găsească în făina albă, dar s-au distrus, sunt înlocuiţi prin trei vitamine din complexul B alături de vitamina D, calciu şi săruri de fier. Sincer vorbind, nu vi se pare un truc cam ieftin?

Material preluat integral din lucrarea “Biblia vitaminelor” de Earl Mindell

Tagged with:
 

De prea multe ori, in preajma sarbatorilor oamenii petrec cel mai mult timp la cumparaturi si in bucatarie, la gatit sau la spalat vase. Daca suntem gazda unei reuniuni de familie, procesul cumparaturi – gatit – pus masa – curatat masa – spalat vase ajunge sa se identifice cu sarbatoarea in sine. Astfel, ne petrecem mai mult timp muncind in loc sa ne simtim bine alaturi de cei dragi, iar cel mai sincer raspuns la intrebarea „Ce ai facut de Craciun?” este „Am lucrat cu norma intreaga la Bucatarie”.

Ei bine, in acest an de Craciun poti sa fii diferit. Pentru cei pretentiosi, am cules o reteta proaspata si sanatoasa pe care o dai gata in mai putin de jumatate de ora. Asta ca sa te poti bucura in sfarsit de mai mult timp alaturi de familie si prieteni. In plus, este perfect asortata cu Craciunul.

Salata in alb si rosu
Aromele dulci, picante si amarui fac casa buna cu aceasta salata ornata cu fructe si legume de iarna.
Cantitate: aproximativ 8 portii
Timp de preparare: 25 de minute
Salata biorganica in alb si rosuINGREDIENTE
– 4 cesti pline cu felii subtiri din miez de laptuca sau salata verde
– 2 capatini de andive, miez taiat in felii subtiri
– Un bulb de fenicul taiat, de asemenea, in felii subtiri
– ½ de capatana de radicchio sau varza rosie
– Un mar rosu, taiat pai
– O ceasca de ridichi taiate felii
– Cateva bucatele de ananas
– Piper proaspat macinat, dupa gust

Mod de preparare:
Ingredientele se amesteca intr-un vas de sticla, se acopera si se lasa la frigider pana la 4 ore. Inainte de servire, stropiti ingredientele cu putin vin rosu, sec. Se recomanda sa serviti salata fara sos/dressing.

Valoare nutritionala aproximativa pentru o portie de salata fara dressing:
Calorii 111; grasimi 7g (grasimi saturate 1g, grasimi monosaturate 6g); glucide 11g; proteine 2g, fibre 3g, sodiu 424 mg, potasiu 324 mg + Vitamina C aproximativ 30% din DZR.

autor: Toni Bunaiasu

Tagged with:
 

Din bogatia de alimente existente in lume, majoritatea contin cel putin cateva substante nutritive necesare organismului. Desigur, nu le-am inclus pe toate in aceasta lista.
Dexemplu, rodiile sunt foarte hranitoare. Au un gust bun si sunt bogate in vitamine, fitonutrienti si flavonoide, dar sunt destul de scumpe si din ce in ce mai greu de gasit. Totodata, acest top contine si produse pe care cu greu le mai putem ingurgita fara a ne bucura de toate „darurile” productiei industriale – modificari genetice, iradiere si adaosuri chimice, folosite din plin de producatorii din Turcia, Olanda, Spania sau Israel.

Asadar, selectia de mai jos tine cont de doua criterii: bogatia de nutrienti (antioxidanti, fibre alimentare, enzime, acizi grasi esentiali Omega 3-6-9) si accesibilitatea.

Tabelul Sanatatii

Legume
* Rosii
* Sparanghel
* Avocado
* Sfecla
* Ardei gras
* Broccoli
* Varza de Bruxelles
* Varza
* Morcovi
* Conopida
* Telina
* Castraveti
* Vinete
* Usturoi
* Fasole verde
* Mazare verde
* Praz
* Ciuperci, Shiitake
* Mustar verde
* Masline
* Ceapa
* Cartofi
* Salata verde
* Spanac
* Napi
Fructe
* Mere
* Caise
* Banane
* Struguri
* Afine
* Pepene verde si galben
* Coacaze
* Smochine
* Grapefruit
* Struguri
* Kiwi
* Lamai / Lime
* Portocale
* Papaya
* Pere
* Ananas
* Prune
* Stafide
* Zmeura
* Mure
* Capsuni
* Dude
Fructe de mare
* Cod
* Halibut
* Somon
* Sardine
* Scoici
* Creveti
* Ton
Oua si lactate degresate
* Iaurt natural
* Oua, in special cele de prepelita
* Lapte de capra
* Lapte de vaca (1,5%-2% grasime)
Leguminoase
* Toate tipurile de fasole
* Mazare uscata si verde
* Naut
* Linte
* Soia
* Tofu
Carne
* Carne de vita (cat mai slaba)
* Ficat de vitel
* Pui
* Miel
* Curcan
* Carne de vanat, in special caprioara si iepure
Alune & Seminte
* Nuci
* Migdale
* Acaju
* Seminte de in
* Uleiul de masline, extra virgin
* Alune de padure
* Seminte de bostan
* Seminte de susan
* Seminte de floarea soarelui
Cereale
* Orz
* Orez brun
* Hrisca
* Porumb
* Ovaz
* Secara
* Grau integral
Condimente si ierburi
* Piper negru
* Coriandru
* Scortisoara
* Cuisoare
* Seminte de chimen
* Marar
* Ghimbir
* Seminte de mustar
* Oregano
* Patrunjel
* Menta
* Rozmarin
* Salvie
* Cimbru
* Turmeric
Indulcitori naturali
* Zahar brun
* Miere
* Sirop de artar

Bauturi
* Apa cat mai puternic alcanizata (PH > 7,5)
* Ceaiuri, in special cel verde

autor: Toni Bunaiasu

Tagged with:
 

Omul a devenit un animal modern. Din pacate, prea modern pentru sanatatea lui.
Traditia si popularitatea sunt modurile cele mai nefericite pentru a determina o dieta adecvata. Schimbarile recente din mediul nostru inconjurator nu ne modifica adaptarile biologice, structura interna, sau nevoile naturale, pentru a instaura o stare optima de bine. Mediul nostru puternic industrializat initiaza mai mult adaptari sau ajustari sociale, decat schimbari fizice sau anatomice. Traind conform adaptarilor noastre naturale, putem de fapt sa facem fata stresului vietii moderne, mult mai bine decat daca nu ne respectam nevoile biologice. Determinarea dietei noastre naturale nu este o chestiune de credinta: bazele dietei sunt date stiintifice referitoare la caracteristicile ei biologice, biochimice, anatomice si fiziologice.

Intestinul carnivorelor este scurt si fara striatii pentru a descompune rapid hrana si a o scoate rapid din sistem, inainte ca delicioasa carne sa putrezeasca. Tractul digestiv uman este de aproape 4 ori mai lung decat cel al carnivorelor. De aceea, intestinul lung al omului nu poate procesa rapid hrana saraca in fibre. In consecinta, hrana animala reduce capacitatea musculaturii intestinului de a efectua miscari rapide de contractie si relaxare, astfel incat apare aproape inevitabil putrefactia, care se manifesta prin flatulenta si scaune urat mirositoare.

Nutritia Stiintifica versus Nutritia Comerciala
Prima intrebare care se pune pentru crearea unei abordari mai degraba stiintifice decat economice, fata de nutritia umana, este: care este natura biologica a organismului uman?

Reclamele “ne invata” ca produsele lactate si carnea sunt esentiale pentru starea de bine. Acesta este rezultatul miliardelor de dolari cheltuiti pentru influentarea opiniei publice, a planului public de invatamant. Marile industrii sunt conduse de aspectele financiare, nu de stiinta. Lobiul lor puternic exercita o imensa putere economica. Societatea Americana Nutritiei Clinice care publica Jurnalul American al Nutritiei Clinice este sponsorizata de cel mai mare producator de bauturi pe baza de cola si de nenumarate companii farmaceutice.

Cei mai multi nutritionisti de astazi sunt subordonati conceptelor celor patru grupe alimentare de baza si piramidei alimentare, asa cum au fost perpetuate de marea industrie din SUA. Conform acestora, oamenii nu au o dieta fixa, ca a altor animale. Mai degraba, suntem creaturi omnivore, care se hranesc cu numeroase mancaruri gatite la aproape fiecare masa, pentru a ne satisface cerintele nutritionale. Toate cele 80 de milioane de specii de pe Pamant se hranesc cu alimente negatite. Doar oamenii le gatesc. Gatirea implica focul. Focul arde si distruge tesuturile vii, inclusiv nutrientii, transformindu-i in substante toxice.
Desi ultimul studiu al hranei elaborat de USDA (Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite) nu mai pune accentul pe carne, pui si alimentele bogate in grasimi, publicarea lui a fost amanata timp de 5 ani, timp in care au fost negociate pozitii mai puternice pentru aceste produse.

Material extras si adaptat din lucrarea “ADAPTARI BIOLOGICE” de Art Baker, Editura For You

Tagged with:
 
SEO Bloguri, Bloggeri si Cititori